Testimonial

19.06.2026

În calitate de profesor universitar și decan al Facultății de Psihologie și Științele Educației, am analizat cu interes metodologia care fundamentează procesul de dezvoltare a standardelor naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial din România. Consider că acest demers răspunde unei nevoi reale a sistemului educațional românesc: construcția unei relații clare și coerente între curriculum, procesul de predare-învățare și evaluarea rezultatelor școlare.

Un sistem educațional modern are nevoie de repere explicite pentru ceea ce se așteaptă ca elevii să cunoască, să înțeleagă și să poată realiza în diferite etape ale școlarității, standardele de evaluare reprezentând un instrument esențial pentru atingerea acestui obiectiv.

Metodologia propusă se remarcă prin rigoare conceptuală și prin fundamentarea în literatura internațională de specialitate din domeniul evaluării educaționale și al psihometriei. Este de apreciat faptul că dezvoltarea standardelor nu este considerată un exercițiu normativ, ci un proces complex care integrează analiza curriculumului, formularea standardelor de învățare, elaborarea descriptorilor de performanță, dezvoltarea și pilotarea itemilor, precum și validarea empirică a rezultatelor. Această abordare reflectă o înțelegere de profunzime a modului în care pot fi construite sisteme de evaluare credibile și eficiente.

De asemenea, consider foarte valoroasă preocuparea pentru asigurarea validității, echității și transparenței procesului de evaluare. Utilizarea unor proceduri consacrate la nivel internațional pentru dezvoltarea și validarea standardelor, precum și integrarea analizelor psihometrice în procesul de fundamentare a deciziilor, acestea reprezintă premise importante pentru creșterea calității evaluării educaționale în România.

Din perspectiva științelor educației și a psihologiei educaționale, un alt merit important al acestui proiect este orientarea sa către sprijinirea învățării și furnizarea unui feedback relevant pentru elevi și profesori.

Astfel, standardele vor putea contribui nu doar la o evaluare mai riguroasă, ci și la dezvoltarea unei culturi a progresului școlar, bazată pe așteptări clare și pe interpretarea adecvată a performanței elevilor. Impactul pe termen lung al unei asemenea inițiative va depinde de modul în care standardele vor fi asumate și utilizate în practica educațională.

De aceea, consider esențiale continuarea proceselor de consultare profesională, dezvoltarea resurselor de implementare și investiția în formarea cadrelor didactice, astfel încât standardele să devină instrumente autentice de sprijin pentru învățare și nu doar repere administrative.

În ansamblu, apreciez acest demers ca fiind relevant, necesar și fundamentat științific, cu potențialul de a contribui semnificativ la dezvoltarea unui sistem de evaluare mai coerent, mai transparent și mai echitabil pentru elevii români.

Profesor dr. Ana-Maria CAZAN

Decanul Facultății de Psihologie și Științele Educației