Subsemnata Prof.univ.dr. Rodica Gabriela Enache, cadru didactic titular la Universitatea „Ovidius” din Constanța, Facultatea de Psihologie și Științele Educației din anul 2001, absolventă a Universității din București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, licențiată în Pedagogie și Psihologie și doctor în psihologie, îmi exprim aprecierea pentru valoarea științifică și metodologică a proiectului Reglementări noi pentru un curriculum relevant și educație deschisă - RECRED, SMIS: 321024 și a contribuției platformei Brio coordonată de Prof.univ.dr. Dragoș Iliescu la elaborarea standardelor naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial din România.

În ultima decadă, Curriculum Național din România a trecut printr-o serie de modificări, ca răspuns la schimbările apărute în contextul social. Aceste schimbări au fost vizibile atât în privința viziunii asupra formării și devenirii elevului, valorilor promovate (respect, responsabilitate, integritate, cetățenie activă, perseverență, spirit critic) cât și la nivelul finalităților sistemului educațional pentru fiecare ciclu de școlaritate.

Aliniate Recomandărilor Consiliului European privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (2006), finalitățile învățământului obligatoriu urmăresc formarea și dezvoltarea celor 8 competențe cheie (competența de literație, competența privind multilingvismul, competența matematică și competența în științe, tehnologie și inginerie, competența digitală, competența de dezvoltare personală, socială și de a învăța să înveți, competența civică, competența antreprenorială, competența de sensibilizare și exprimare culturală).

Nivelurile de dezvoltare pentru fiecare competență, raportate la nivelurile de studii, sunt detaliate în profilul de formare al absolventului, care reprezintă un document curricular reglator.

Principalele documente curriculare, utilizate de cadrele didactice în procesul educațional sunt planul cadru și programa școlară.

Eficiența activității educaționale se observă în cadrul procesului de evaluare. Acest proces urmărește, în primul rând, obținerea unor informații privind eficiența procesului de instruire, prin măsurarea și aprecierea rezultatelor școlare, fiind urmat de adoptarea unor măsuri ameliorative. Însă măsurarea și aprecierea rezultatelor este necesar a fi realizată în funcție de obiectivele de învățare și pe baza unor criterii de apreciere prestabilite (Potolea & Manolescu, 2005, p. 4).

Existența unui standard unitar în evaluare este o condiție esențială nu doar pentru profesor, ci și pentru elev. Primul își va putea păstra obiectivitatea în măsurarea și aprecierea activității elevilor, evitând erorile comune în evaluare, iar al doilea își va putea auto-măsura nivelul de învățare atins până la acel moment.

Inițiativa domnului Prof.univ.dr. Dragoș Iliescu și a Brio privind realizarea unor standarde de evaluare în învățare este salutară și necesară. Deși este stipulat în Legea 198/2023, articolul 95, aliniatul 2, că „toate evaluările se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu şi modul de pregătire” acestea nu se regăsesc încă în documentele curriculare oficiale.

În spiritul unei educații echitabile și incluzive, toți elevii ar trebui să beneficieze de un învățământ de calitate și de un proces educațional adaptat nevoilor acestora. Eficiența parcurgerii proceselor de predare-învățare este măsurată, natural, în cadrul procesului de evaluare. La acest moment, aceasta este măsurată unitar, prin Evaluările Naționale de la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, a VIII-a și a XII-a, doar la disciplinele Comunicare în limba română/Limba și literatură română și Matematică și Explorarea mediului/Matematică.

Prin standardele de evaluare elaborate pentru fiecare disciplină, se poate oferi o viziune de ansamblu privind nivelul de dezvoltare al fiecărei competențe-cheie, nu doar pentru două dintre cele opt. Parcursul de învățare este diferit pentru fiecare elev. Prin utilizarea unor standarde de evaluare ca reper privind evoluția, elevii își pot urmări parcursul educațional, iar profesorii pot identifica mai ușor punctele forte sau punctele mai slabe ale elevilor și pot realiza planuri remediale personalizate.

Evaluările Naționale la nivelul ciclurilor de dezvoltare/ciclurilor de învățământ, ca evaluări sumative sunt insuficiente pentru a regla procesul de predare-învățare pentru elev. Evaluarea de parcurs permite realizarea mai rapidă a unor reglaje, atât din partea profesorului, cât și din partea elevului. Fundamentând această evaluare pe standarde unitare de evaluare, predictibile, toți actorii educaționali se pot concentra asupra procesului de învățare, nu doar asupra produsului final.

În concluzie, apreciem că implementarea unor standarde clare, coerente și bazate pe dovezi reprezintă un pas important pentru creșterea calității evaluării și pentru consolidarea echității și transparenței în educația românească. 13.07.2026

Prof.univ.dr. Enache Rodica Gabriela,

Universitatea „Ovidius” din Constanța,