Interviu
Iluzia notelor și nevoia de obiectivitate
Un interviu cu Daniel Zeno Șuștac, reprezentantul părinților din România despre evaluarea standardizată, depolitizarea educației și reconstruirea parteneriatului școală-familie.
Întrebarea 1
„Domnule Șuștac, reprezentați vocea a mii de părinți din România. În prezent, în lipsa unor standarde naționale, nota pe care o primește un elev reflectă de multe ori doar așteptările și standardele subiective ale profesorului său de la clasă. Cât de important este pentru părinți să iasă din această «iluzie a notelor mari» și să primească, prin noile evaluări standardizate, o radiografie corectă și obiectivă a nivelului real al copilului lor?"
SZD: Nevoia de evaluări obiective în sistemul de învățământ este evidentă! Privitul în oglindă rămâne încă o îndrăzneală nemaivăzută, la fel ca discuțiile despre depolitizare. Se pornește, în mod greșit, de peste trei decenii de la premisa existenței unui sistem perfect, care trebuie conservat cu orice chip. Fugim de evaluările obiective pentru că susținem cosmetizările și aparențele, nicidecum educația de calitate.
Întrebarea 2
Depolitizarea și eliminarea favoritismului
„Organizația dumneavoastră militează activ pentru depolitizarea educației. Cât de mult ne ajută un sistem de evaluare complet standardizat – în care nota nu mai poate fi negociată, umflată artificial sau influențată de statutul social al familiei – să eliminăm favoritismul, presiunile locale și corupția din cancelarii?"
SZD: Am depus, de-a lungul timpului, prin Asociația pentru Depolitizarea Educației, diverse inițiative care vizau instaurarea meritocrației, diminuarea politizării și eliminarea favoritismelor din școli. Ne-ar ajuta mult o evaluare standardizată, atât la examenele pentru directori și inspectori școlari generali, cât și la clasă. Problema este că, în acest moment, noi vrem „să dăm bine", nu să ne facem bine. Evident, susțin din plin un astfel de demers!
Întrebarea 3
Vindecarea „obsesiei pentru nota 10"
„Experții ne spun că, în lipsa unor repere clare, singurele noastre puncte de referință au rămas nota 10 (perfecțiunea) și nota 4 (eșecul), ceea ce a generat o tradiție toxică în care părinții își compară constant copiii cu restul clasei. Cum credeți că vor reacționa părinții atunci când vor înțelege că noile standarde de performanță nu încurajează competiția bolnăvicioasă cu alții, ci le arată clar unde se află copilul lor față de o competență așteptată?"
SZD: Este adevărat, navigăm între extreme! Nota 4 și nota 10 au devenit unități de măsură absolute pentru succes și eșec. Lumea educației este adesea o lume a aparențelor, pe care o descoperim în splendoarea ei la evaluările internaționale de tip PISA. Adevărul este că părinții simt adesea nevoia să se laude cu aceste note mari, evident umflate și departe de realitate. Un fel de: „Uite cât de bine mi-am educat copilul, e de nota 10."
Întrebarea 4
Sfârșitul clișeelor la ședințele cu părinții
„Un părinte care merge la școală să întrebe de ce copilul lui a luat nota 7 primește adesea răspunsuri vagi, de tipul «e copil bun, dar trebuie să se străduiască mai mult», fără nicio explicație clară despre lacunele reale. Noile instrumente propun rapoarte detaliate, care să le explice părinților exact ce știe și ce nu știe copilul. Cum va transforma acest tip de feedback relația și încrederea dintre părinte, elev și profesor?"
SZD: Așa este! Părintele vine la școală pentru a afla unde trebuie corectat, unde trebuie aprofundat și unde trebuie insistat, nu pentru lucruri vagi, neclare și profund subiective. Personal, prefer evaluările obiective, ceva mai stricte, în care aparența perfecțiunii nu este mereu la vedere. Rolul acestora este să genereze progres, nu autosuficiență.
Întrebarea 5
Mitul „uniformizării" copiilor
„Mulți părinți se tem de cuvântul «standardizare», având senzația că școala va băga toți copiii în niște «cutiuțe» rigide, ignorându-le unicitatea. Ca reprezentant al părinților, cum le explicați că standardizarea nu înseamnă uniformizare, ci înseamnă tocmai să îi oferi fiecărui copil șansa egală de a fi evaluat corect, indiferent dacă învață într-o comună izolată sau la un colegiu de top din capitală?"
SZD: Standardizarea respectivă poate fi privită ca o mare șansă pentru elevii care astăzi sunt privați de educație de calitate. Nu susțin că vor fi cu toții la un nivel similar, dar vor avea mai multe oportunități educaționale. În lupta cu analfabetismul funcțional, este important ca elevii să dezvolte un set minimal de abilități, competențe și cunoștințe, iar acest lucru se poate realiza prin abordări oneste, necosmetizate.
Întrebarea 6
Un nou parteneriat școală-familie
„La finalul implementării proiectului RECRED, România va avea, în premieră, standarde naționale de evaluare. Ce mesaj le transmiteți părinților care privesc cu reticență sau cu teamă orice nouă reformă din educație și de ce este acest moment o șansă istorică pentru a reconstrui pe baze oneste parteneriatul dintre familie și școală?"
SZD: Trebuie să înțeleagă că acesta este un punct necesar de pornire! Dacă vor mai fi reglaje de făcut, se vor face, nu asta trebuie să ne sperie; problema este că niciodată nu ne-am găsit curajul de a reforma „pe bune" sistemul. Poate fi șansa noastră!
Proiectul RECRED reprezintă o premieră națională: pentru prima dată, România va dispune de standarde naționale de evaluare, oferind o bază onestă pentru reconstruirea parteneriatului dintre familie și școală.